joi, 15 august 2013

Măicuţei mele, Maria Toma, odihnă veşnică

ziua aprinde dimineaţa
privesc înţelegător 

geme să se nască
în văpaia orizontului leneş din spatele nopţii
întind braţele amorţite să-i ating mărginirea
orele luminii prind contur
în gândurile mele tu măicuţa mea
trăieşti în alte doruri 

trăieşti în lut sub cripta întunericului
îţi este somnul greu în lumea îngheţată
te mângâi cu dragostea tu simţi
ziua plânge cu mine stând la fereastră
poate mă vezi poate m-auzi azi
în sfânta zi a numelui tău măicuţa mea

- Elena Toma