miercuri, 7 aprilie 2010

Life in Tel Aviv





Mă rugam, cu cerul şi pământul, să-mi recapăt memoria. Să înţeleg patimile care au sensibilizat sufletul meu, dureri care au marcat, iremediabil, restul existenţei mele. Să înţeleg de ce golul imens din inima mea mă ţine departe de viaţă, de lume, sau mă aruncă în vâltoarea emoţiilor.
Cere şi ţi se va da, spune Hristos
Am cerut şi am primit. Un mesaj însoţit de fotografii din Israel trimis cu inocenţă pe Facebook mi-a cutremurat temeliile sufletului. Locurile prin care dormeam sub cerul liber, amnezică, a nimănui. Fără identitate, fără nimeni şi nimic, în afară de Dumnezeu. Rătăcită în Ţara Sfântă. Dacă ar exista fericire, am trăit-o, acolo, dincolo de mine, stăpână a pământului sub albastrul cerului. Mă iubea Mediterana. Cu valuri tandre, îmi mângâia trupul lovit, îmi răcorea sufletul uitat printre străini. Nisipul cald îmi era pernă. Parcurile mă acopereau cu ramuri de măslin, întinsă pe băncile nopţilor în căutarea somnului dătător de speranţe. A fost ca în poveşti. O poveste care a durat ani şi ani. Era nevoie de timp, să devin cea de azi, să vă pot saluta din Palatul Culturii Mele înconjurat de verdele şi reavănul pământului.
Am mulţumit celei care a avut plăcerea să-mi încânte privirile cu fotografii din Israel.
Cere şi ţi se va da ! Cum eu am cerut şi am primit. Şi răspunsul ei !
"Lazu Agneta
27 martie la 13:42 Raspunde
Imi pare rau ca albumul v-a reamint asa o trauma din trecut, daca cunosteam situatia nu l-as fi trimis. Pur si simplu l-am trimis la prieteni pentru ca mi s-au parut imagini interesante ! Va doresc un sfarsit de saptamana placut, numai succese si o viata in care sa fiti ferita de astfel de "experiente"in viitor."

Nici nu ar fi putut fi altfel. Nu e la îndemâna oricui să doarmă sub cerul liber, prin parcuri, pe malul mării. LOCURI INTERESANTE, locurile alese de Dumezeu pentru a-mi odihni trecerea spre femeia de azi.

sâmbătă, 3 aprilie 2010

Anonim... ţărm, în calea rătăcirii mele, Hrisots a înviat !




Pluteam în derizoriu, pe o mare de gânduri... spre orizonturi gri, neconturate.
Aleşi ai Domnului, la ceas de cumpănă, trimişi să-mi fiţi ţărm, necunoscută-mi este lumea senină în care am ajuns.  Păşesc cu grijă, mulţumind Domnului Dumnezeu, pentru grija ce-mi poartă. Azi, la împlinirea a patru luni de echilibru, primiţi recunoştinţa mea.

Doamne, Îţi mulţumesc ! Şi mă rog Ţie, Doamne !
Milostivenie pentru Anonimul ţărm al rătăcirii mele şi pentru robii tăi Anişoara şi părintele Bogdan Ioan.
Dă-le sănătate, putere, ai grijă de familiile lor.
Alină-le durerea, cum TU, Doamne, prin ei, ai alinat durerea mea.
Alungă vrăjmaşii din calea lor, apără-i de necazuri.
Fii sprijinul lor, cum sprijin îmi sunt ei, cu voia Ta, Doamne. Amin !

Mă rog Ţie, Doamne,
ai milă şi îndurare pentru fiicele mele Andreea şi Anamaria.
Iartă-le neputinţa. Dă-le sănătate, ocroteşte-le, ajută-le să-şi deschidă inima şi sufletul.
Sănătate şi ocrotire, pentru nepoata mea Irina. Mă mistuie dorul de ele !
Ajută-ne, Doamne, să ne regăsim, aşa cum sufletul meu şi-a dorit dintotdeauna.
După cum numai Tu ştii, Doamne, ce-nseamnă iubirea, durerea pentru copii, aşa cum Tu, Doamne, ai iubit şi jertfit unicul Tău Fiu, întru iertarea păcatelor noastre, iartă greşeala lor.

Pace, sănătate şi rod pe pământ, dă-ne, Doamne Iisus Hristos, LUMINA LUMII !
Să Te slăvim, în vecii vecilor ! Amin !
Hristos a înviat !

vineri, 2 aprilie 2010

Îngerii mei păzitori - Israel 1991-1995













Cum să vă pot mulţumi, oameni buni, trimişi de bunul Dumnezeu să mă ridicaţi spre lumină ? Din puţinul vostru, am primit hrană şi îmbrăcămite. La ceas de cumpănă, aţi fost umărul pe care m-am sprijinit. Să pot merge pe drumul destinat, la rândul meu, să fiu sprijin. Nimic din cele petrecute, din 1991 până în prezent, nu s-ar fi putut întâmpla, dacă voi nu aţi fi existat, îngerii mei păzitori, cu voia lui Dumnezeu. Binecuvântaţi să fiţi. Să aveţi sănătate. Dumnezeu să vă aibă în grijă, aşa cum, în acele vremuri disperate, eu am fost una din grijile voastre şi nu m-aţi lăsat. Aţi lăcrimat şi îndurat alături de mine. Mi-aţi fost acoperiş, pâinea cea de toate zilele, mângâierea, speranţa dată de Dumnezeu, ca semn că nu m-a părăsit şi îmi este umbra.

Club XXL - La ceas de sărbătoare - Bucureşti, 1999